Lucrarea prezintă analiza comprehensivă a dinamicii populației Republicii Moldova ca stat independent în lumina tendințelor de dezvoltare socioeconomică în perioada 1991-2021. În lucrare sunt evidențiate schimbările importante în dinamica demografică, determinate atât de specificul procesului de tranziție demografică, cât și de transformările economice și sociale profunde. Sinteza evaluativă a unor politici publice majore din ultimele trei decenii este prezentată pentru a stabili contextul analizei actuale. Lucrarea integrează prognoza demografică pentru anii 2019-2040 în trei scenarii (scăzut, mediu și înalt) și se încheie cu un set de recomandări pentru factorii de decizie. Lucrarea este adresată ministerelor, administrației publice locale, precum și cercetătorilor, studenților și altorpersoane interesate.

Studiul „Generații și Gen” este primul și cel mai complex studiu demografic longitudinal care monitorizează schimbările demografice ce au loc în Republica Moldova. Acesta este un studiu global, desfășurat până în prezent în peste 24 de țări și este parte a programului internațional coordonat de Comisia Economică a Națiunilor Unite pentru Europa (UNECE) și Institutul Interdisciplinar de Demografie din Olanda (NIDI). În Republica Moldova, GGS a fost realizat la solicitarea Guvernului Republicii Moldova, fiind parte a Programului global Generații și Gen (GGP) și este implementat de către Fondul Națiunilor Unite pentru Populație, în parteneriat cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Biroul Național de Statistică și Institutul Interdisciplinar de Demografie din Olanda. Realizarea studiului a fost posibilă grație suportului financiar oferit de către Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Fondul Parteneriatului pentru Dezvoltare India-ONU și UNFPA Moldova. Participanții studiului au fost peste 10,000 de persoane cu vârsta de 15-79 de ani din 153 de localități ale Republicii Moldova, cu excepția regiunii din stânga Nistrului. Fiind un studiu internațional longitudinal, urmează a fi realizat în trei valuri, participanții studiului vor fi vizitați în mod repetat peste 3 ani, pentru a înțelege schimbările demografice care au loc în timp.

In 2020, the Active Ageing Index (AAI) for the Republic of Moldova scored 28.7 points out of 100, registering a slight increase compared with the first estimates of the Index made in 2016 (27.1 points). However, the general situation of the population improved modestly – over the past five years less than 1/3 of the human potential aged 55+ is enabled and has opportunities to have an active and healthy ageing.

In the article, key aspects related to the accelerated aging of the population in the Republic of Moldova are addressed, highlighting the demographic, economic, and social issues the country faces. Based on statistical and empirical data, the challenges faced by the elderly population are highlighted: low standard of living, poverty, integration into the labor market, limited access and quality of health services, etc. The aging process affects rural areas and the female population more significantly. The aging coefficient is on the rise, reaching 23.8% nationally and 25.4% in rural areas. According to monitoring indicators, the potential and capacity to ensure active aging of the population remain low, just over 28% nationwide and 22% in rural areas. The population structure is increasingly characterized by a higher proportion of older age groups (65-69/70-74 years). This trend has significant implications for healthcare, pension, and social assistance systems, as well as for the labor force, endangering the sustainability of social systems and the economic productivity of the country. Mitigating these challenges is essential to continue developing and promoting active and healthy aging policies with a cross-sectoral and intersectoral approach, integrating aging into various areas of development, from the economy to education and health. Creating an environment conducive to all generations requires adaptation to demographic realities, addressing the new needs of the workforce, promoting social inclusion of older persons to leverage their experience and skills,and developing measures to support elderly care and reforms to ensure an equitable pension system. The article was elaborated within the State Program Project (2020-2023) 20.80009.0807.21 „Migration, demographic changes, and situation stabilization policies”.

Understanding intergenerational transfers of childcare is crucial in the context of declining birth rates, changing family structures, and population aging. Informal assistance in childcare is highly significant for many families with young children as it helps them balance their professional and parenting responsibilities. Existing research indicates that support provided by parents to their adult children in childcare positively impacts decisions regarding childbirth and women's participation in the labor market. The aim of this study is to analyze patterns of support transfer between different generations and identify factors influencing intergenerational transfers in Moldova. It is based on data from the "Generations and Gender" (GGS) study conducted in 2020. Thanks to its representative sample, the study encompasses aspects such as intergenerational transfers related to childcare and grandchildren, attitudes toward childcare, and socio-demographic variables. Statistical analysis involves cross-tabulations and logistic regressions to identify factors determining participation/transmission of support in childcare. The research findings demonstrate that grandparents provide significant assistance to their adult children in childcare, particularly during the initial years of the child's life. This support is predominantly received by women with young children and women with higher education with children. Typically, childcare assistance is offered by grandparents approaching pre-retirement and retirement ages. Factors such as children's ages, family size, level of education, and urban residence significantly influence the receipt of childcare assistance. The results underscore the importance of traditional values and societal expectations, providing a nuanced understanding of intergenerational relationships amidst a changing demographic landscape. They could prove valuable for policymakers and developers of programs supporting families with children.