Twenty-first century learners live in a highly visual world, being constantly surrounded by visual, technologized stimuli and the educational system, be it general or specialized—as in the case of higher education—needs to creatively meet and answer these learning requirements. Among the plethora of new or updated approaches, the concept of Visual Thinking Strategies (VTS) designed by Philip Yenawine and Abigail Housen has gained extensive popularity due to its capacity of being adapted to a wide range of specialized fields with notable improvement results. The main purpose of the present review is to synthetically and critically present relevant scientific work related to the application of the VTS procedure and to further identify possible study areas that would highly benefit from the insertion of this procedure. Thus, the theoretical perspective is tackled from a cognitive-psychology standpoint, followed by a rendering of the research variety in applied VTS contexts pertaining to different study domains, as well as online VTS web clustering. These contexts have shown a predilection for VTS usage, which improves higher-education students’ specialized vocabulary and speaking skills in the same target language, but not in the case of ESP (English for specific purposes) classes.

Mapping Language Learning with Emojis: From Phatic Communication to Idioms and Flash Fiction. By roaming around digital resources in search of a customised learning approach, language learners often identify as netizens accustomed to a coded Internet language which is rarely juxtaposed with the language taught in the ESP classroom. To keep pace with shifting trends in online communication, teachers often need to expand the discursive membership by empowering learners to turn from users into content creators. By referring to the potential of using emojis in the framework of speech acts, the current paper aims to indicate directions of embedding emojis as social marking tokens and instruments of developing language and digital literacy skills in the foreign language class. The process of embedding emojis in language teaching stems from the integration of emoji as markers in the teaching of phatic communication, to reinforce the locutionary and illocutionary act of speech. Moreover, emojis can be used as an extension of teaching idioms, whereas the illocutionary and perlocutionary function of emoji is explored in interactive vocabulary practice tasks or within gamified sequences. Eventually, using emojis as perlocutionary acts in language learning is applied to storytelling as a mechanism of developing a multiliterate discourse, by means of which learners are introduced to writing emoji stories and flash fictions and then to translating them into words. Article history: Received 31 July 2022; Revised 12 October 2022; Accepted 5 November 2022; Available online 20 December 2022; Available print 30 December 2022. REZUMAT: Infuzarea învățării limbii cu emojiuri: de la funcția fatică la expresii frazeologice și ficțiune flash. Navigând printre resurse digitale în căutarea unei abordări personalizate de învățare, studenții se identifică adesea ca internauți familiarizați cu un limbaj codat al Internetului, care e rar corelat cu limbajul specializat învățat la cursurile de limbă străină. Pentru a ține ritmul cu noile tendințe din comunicarea virtuală, profesorii sunt deseori nevoiți să-și extindă apartenența la o tipologie discursivă prin încurajarea studenților să devină creatori de conținut. Analizând potențialul utilizării emojiurilor în cadrul actelor de vorbire, prezenta lucrare încearcă să indice variante de integrare a emojiurilor ca marcaje sociale și ca instrumente de dezvoltare a abilităților lingvistice și digitale în cadrul cursurilor de limbă străină. Procesul de utilizare a emojiurilor în predarea limbilor străine pornește de la integrarea emojiurilor ca indicatori în utilizarea funcției fatice a comunicării, pentru consolidarea actelor locuționare și ilocuționare ale limbajului. De asemenea, emojiurile pot fi utilizate în predarea expresiilor idiomatice, prin explorarea funcțiilor ilocuționare și perlocuționare în activități interactive de vocabular sau secvențe gamificate. Utilizarea emojiurilor ca funcții perlocuționare în învățarea limbii străine se aplică și scrierii narative, ca mecanism de dezvoltare a discursului de multiliterație, prin scrierea de narațiuni de tip flash fiction folosind emojiuri și apoi prin decodarea acestora în text. Cuvinte-cheie: emojiuri, creatori de conținut, acte de vorbire, multimodalitate, cultură participativă

Game-Mode Activated: Building Communities of Practice through Digital Escape Rooms as ESP Teaching and Learning Tools. The paper aims to explore the creative potential and practical use of digital escape rooms as innovative and multimodal tools for the building of communities of practice within English for Specific Purposes education. Designed and customised for ESP courses, digital educational escape rooms can present a valuable opportunity to engage learners in an immersive, interactive, and collaborative experience meant to enhance the development of language and creative thinking skills. The study explores how the incorporation of escape rooms as ESP formative assessment may facilitate learning by allowing students to develop communities of practice based on experiential learning, by shedding light on the challenges and opportunities raised by this educational approach. It also analyses how the design and use of escape rooms as an effort to employ digital pedagogical competence can boost motivation among language learners while also creating a socio-emotional learning environment. In order to investigate the pedagogical value of escape rooms, this paper outlines the design process, the targeted learning paths, the multimodal storyline, as well as the ESP-specific content organised as puzzles, tasks, and activities embedded in the escape room. A digital escape room meant to teach and assess language, digital, and communication competences for undergraduates majoring in the Pedagogy of Preschool and Primary Education is exemplified, the study sharing results obtained from a questionnaire administered to undergraduate students based on their experience of completing digital escape room sessions. Digital escape rooms can provide impactful learning environments for a social-emotional framework of teaching ESP, while also allowing participants to bond into communities in practice where they interact by putting to test their 21st century skills. REZUMAT. Modul de joc activat: construirea comunităților de practică prin jocuri digitale de tip „escape rooms” ca instrumente de învățare și predare a limbajelor specializate. Articolul își propune să exploreze potențialul creativ și utilizarea practică a activităților escape rooms ca instrumente inovatoare și multimodale pentru construirea comunităților de practică în cadrul predării și învățării limbii engleze specializate. Proiectate și personalizate pentru cursurile ESP, escape rooms educaționale pot oferi o oportunitate valoroasă de implicare a cursanților într-o experiență interactivă și colaborativă menită să îmbunătățească dezvoltarea abilităților lingvistice și de gândire creativă. Studiul explorează modul în care integrarea camerelor de evadare ca evaluare formativă ESP poate facilita învățarea, permițând studenților să dezvolte comunități de practică bazate pe învățarea experiențială, arătând și provocările și oportunitățile ridicate de această abordare educațională. De asemenea, analizează modul în care proiectarea și utilizarea escape rooms pe baza competențelor pedagogice digitale poate stimula motivația între cursanții de limbi străine, creând totodată un mediu de învățare socio-emoțional. Pentru a investiga valoarea pedagogică a escape room-urilor, lucrarea prezintă procesul de proiectare a activităților de învățare, multimodalitatea și conținutul specific ESP organizat sub formă de puzzle-uri și sarcini de lucru. Studiul exemplifică structura și impactul unui escape room pentru studenții de licență la Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar, împărtășind rezultate obținute dintr-un chestionar administrat studenților bazat pe experiența lor de completare a sesiunilor de escape room. Acest tip de învățare prin escape room poate oferi medii de învățare de impact, configurând învățarea socio-emoțională pentru cursurile de engleză pentru limbaje specializate, permițând totodată participanților să interacționeze în cadrul comunităților de practică. Cuvinte-cheie: multimodalitate, escape rooms, învățare experiențială, gamificarea evaluarii formative Article history: Received 14 March 2024; Revised 24 June 2024; Accepted 15 October 2024; Available online 10 December 2024; Available print 30 December 2024.

Creating Communicative Context Through the Use of Emoji and Politeness in Online Academic Written Interactions. The current study aims to provide a glimpse into the way higher education students and language instructors establish rapports in the academic written communication framework through the use of emoji and online face-work strategies. Contextualisation cues are created in order to regulate transaction based communicative exchanges that result in positive outcomes, subsequently fostering an inclusive culture. Linguistic display of online discourse is fraught with perils that may impede on appropriate written academic interactions occurring between instructors and students. Negotiation of identity becomes a main objective, as there are differences in status, power and various degrees of communicative achievement between interactants. The study shares results obtained from a questionnaire administered to 92 Romanian undergraduate students offering a framework for embedding emoji and face-work in online identity negotiation via written communication. It aims to offer a digital pedagogical competence approach to cater for the emotional needs of learners whose identities as digital natives take additional effort to create in the context of using transversal skills. The main findings of the study suggest that emoji and face work enable foreign language students to better manipulate their self-image when communicating online. Keywords: identity negotiation, online linguistic discourse, emoji, pragmatic politeness, face-work strategies, written communication, context, social and emotional learning.

Requiem for an Identity: Analyzing Representations of the Self in Song of Myself. The paper explores the introspection into the experience of selfhood by deconstructing the representation of identity into four stances – the poetic self, the self as other, the deistic/ heroic self and the bohemian self. The pairing into dual and opposing sets and their subsequent distribution in the framework of syzygial unity-in-duality is meant to render a more punctual picture of Whitman’s plethora of identifications in Song of Myself. The analysis sets into motion the identity of “I”, showing that the conundrum of identity is given by specific and independent identifications of the self with figures of the American society and imaginary. The validation of the multifaceted “I” embedded in the self-discovery is made by approaching the addressability of I-You autoscopies, in an attempt to restore identity through the filter of readership. REZUMAT. Recviem pentru o identitate: Analiza reprezentărilor sinelui în Song of Myself. Această lucrare explorează introspecția în experiența sinelui, deconstruind reprezentările sinelui în patru ipostaze - sinele poetic, sinele ca celălalt, sinele deist/ erou și sinele boem. Asocierea acestor ipostaze în seturi duale și opozante și distribuția acestora în dualitatea unității sizigiale are rolul de a schița o imagine punctuală a multitudinii de identificări din Song of Myself. Analiza pune în mișcare identitatea “eu-lui”, indicând că enigma identității este schițată de identificări specifice și independente ale sinelui cu imagini ale societății americane și ale imaginarului. Validarea “Eu-lui” multilateral integrat în descoperirea sinelui se face prin referirea la adresabilitatea autoscopiilor Eu-tu, într-o încercare de a reface identitatea prin filtrul cititorului. Cuvinte-cheie: sine, identitate, autoscopii, adresabilitate, identificare