Natural forests have unique, very stable structures and host a large number of endemic species, making them of high conservation value. The Șinca Old-Growth Forest in Brasov County (Romania) is no exception, being a flagship natural forest of mixed beech and silver fir among European mountain forests. Knowledge of the diversity of beetles living in this ecosystem and of the conservation degree of the species can be obtained by comparing it with the diversity existing in a managed forest, similar in composition and structure. Thus, the present study allowed a first analysis of the terrestrial coleopteran communities captured in pitfall traps both in a forest reserve and in a managed forest. The abundance of captured beetles was about 17% higher in the forest reserve (16,393 individuals) than in the managed forest (14,008 individuals), while species richness was higher in the managed forest (44 species), where 19.1% more taxa were identified than in the forest reserve (37 species). There were significant differences between the two beetle communities indicated via a PERMANOVA test; these differences are most likely due to the presence of certain beetle species only in a certain stand type, but also due to large differences between populations of common insect species. Analyses of the Shannon, Simpson, Evenness, and Berger–Parker diversity indices showed a similar diversity between the two terrestrial beetle communities. The presence of rare species such as Carabus variolosus (Fabricius, 1787), Ceruchus chrysomelinus (Hochenwarth, 1785), and Rhysodes sulcatus (Fabricius, 1787) indicates the high value of this ecosystem and illustrates the importance of its conservation. A more in-depth analysis of beetle diversity in the Șinca forest may only be possible after further research based on additional beetle sampling methods capable of capturing dead wood-dependent insects in particular.

This work showcased the catalogue of the “Friedrich Deubel” Lepidoptera collection, a historically significant yet relatively small assemblage comprising 594 species and 1,540 specimens. Originating from the Saxon Museum of Bârsa Country—founded in 1908 and dismantled after World War II—the collection provided important historical insights into the Lepidoptera fauna of Brașov and other parts of Transylvania. Although Friedrich Deubel was primarily recognized as a coleopterologist, his contributions to Lepidoptera studies offered a valuable faunistic record dating back over a century. The presentation focused on the scientific valorization of this collection, highlighting its significance in documenting the ecological transformations that have occurred over the past hundred years. Specific attention was given to the disappearance of species once widespread, such as Colias myrmidone (Esper, 1781), and the impact of urban development on former habitats. In addition, the presentation explored the broader context of zoological collecting in Brașov between 1890 and 1930, bringing to light the work of local entomologists who, unlike their counterparts from Sibiu or Cluj, remain largely unknown today. Despite the substantial losses these collections suffered between 1944 and 1947, the surviving specimens, now housed at the Faculty of Silviculture in Brașov, were emphasized as an invaluable resource for the study of historical biodiversity and regional faunal change.

Cea de-a VI-a ediție a Sesiunii Naționale de Comunicări Științifice Studențești pe teme de Silvicultură și Protecția Mediului s-a desfășurat în data de 28 Mai 2021 în format online. La acest eveniment au participat 28 de studenți, afiliați la 3 universități de profil; Universitatea ”Transilvania” din Bașov, Universitatea ”Ștefan cel Mare” din Suceava și Universitatea din Oradea. Subiectele prezentărilor au fost diverse, tratând diferite aspecte legate de Silvicultură, Entomologie, Dendrometrie, Economie forestieră, Management cinegetic, Botanică, Dendroclimatologie precum și altele discipline ce țin de domeniul silvic. Prezentările au fost susținute online, sub formă de videoconferință, fiind transmise în timp real pe o binecunoscută rețea de socializare. Putem afirma că această sesiune a avut un rol multiplu, precum îmbunătățirea abilităților de comunicare a studenților participanți, oportunitatea de a-și disemina rezultatele cercetărilor, de a creea o legătură de comunicare între studenții celor 3 universități și nu în ultimul rând de a-i stimula să rămână activi în cercetarea silvică.

Lemnul mort reprezintă o componentă esențială a ecosistemelor forestiere, contribuind la menținerea echilibrului ecologic și susținerea biodiversității. Prin furnizarea de resurse trofice și habitate specifice, acesta sprijină o diversitate largă de specii, în special insectele saproxilice. În pădurile europene, aproximativ 4.000 de specii de coleoptere sunt strict dependente de lemnul aflat în diferite stadii de degradare, evidențiind importanța acestei resurse pentru structura și funcționarea ecosistemelor forestiere. Lucrarea își propune să ofere o sinteză clară și accesibilă privind rolul lemnului mort în menținerea biodiversității forestiere, cu un accent deosebit pe relația acestuia cu coleopterele saproxilice. Se urmărește prezentarea aspectelor introductive referitoare la problematica generală, analiza factorilor care influențează procesul de descompunere a lemnului și modul în care aceștia afectează relația cu insectele, în special cu coleopterele, totodată detaliind succesiunea speciilor saproxilice în funcție de stadiile de degradare ale lemnului, precum și impactul gestiunii silvice asupra cantității și calității lemnului mort și asupra comunităților de insecte asociate acestuia. Sunt detaliate principalele variabile ecologice care influențează aceste interacțiuni, precum cantitatea și dimensiunile lemnului mort, stadiul de degradare al acestuia, caracteristicile mediului înconjurător, specia de arbore asociată și alți factori ecologici determinanți. Studiul face trimitere mai ales la pădurile din România, fiind adresat atât specialiștilor, cât și factorilor de decizie și publicului larg interesat de conservarea biodiversității forestiere. Concluzionăm că lemnul mort are un impact determinant asupra organizării comunităților de insecte saproxilice, reflectând interacțiuni ecologice complexe și multidimensionale. Conservarea și gestionarea adecvată a acestei resurse sunt esențiale pentru susținerea diversității biologice și rezilienței ecosistemelor forestiere. Promovarea unei înțelegeri aprofundate a rolului lemnului mort poate contribui la formularea unor politici forestiere mai sustenabile și orientate spre conservarea biodiversității.

Amid the ongoing decline of oak forests across Europe, implementing measures to detect, monitor, and prevent infestations by defoliating insect species has become increasingly urgent. Among these species, Lymantria dispar (Linnaeus, 1758) represents one of the most significant threats to oak forests. Adhesive panel traps baited with pheromone lures are commonly used for monitoring, but their non-selective nature leads to unintended captures of non-target insects, including Coleoptera. This study was conducted during the 2023 flight season (June-August) in two outbreak-affected oak stands in southern Romania (Baba Ana and Tatina). Twelve atraDISPAR-baited sticky panels were installed per sample plot, arranged in three replicates of four panels each in a square layout. A total of 1,844 beetles from 21 non-target beetle species belonging to 11 families were collected and classified by feeding preference. Agrilus angustulus (Illiger, 1803) (Buprestidae), one of the species associated with oak decline in Western Europe, was the most abundant among the species identified. Species richness was comparable (13 in Tatina, 12 in Baba Ana), but abundance varied greatly (139 specimens in Tatina vs. 1,705 in Baba Ana). The observed attraction of several secondary pest beetles suggests that adhesive panel traps may serve not only in L. dispar monitoring but also as a potential tool for assessing broader forest health.

The entomological collection housed in the Natural Sciences Section of the “Țării Crișurilor” Museal Complex in Oradea plays a vital role in documenting regional biodiversity and supporting conservation efforts. Among these holdings are 135 specimens out of which 132 adults and three larvae, belonging to six Coleoptera species listed under the Natura 2000 conservation framework. This study provides the first integrated inventory and taxonomic reassessment of these protected taxa within the museum collection. Through an inventory and taxonomic assessment of the collection, the following species were identified: Carabus rothi hampei, Carabus variolosus, Cerambyx cerdo, Morimus asper funereus, Rosalia alpina and Lucanus cervus. Together, these species represent 30% of all Coleoptera taxa protected at the national level in Romania. Most specimens were collected from the vicinity of Oradea, offering valuable insights into the historical distribution of these taxa. The findings highlight not only the zoogeographical significance of the collection but also its value as a reference for monitoring biodiversity changes over time. Ultimately, the presence of these species within the museum’s holdings underscores the essential role of scientific collections in biodiversity documentation, conservation research, and the implementation of effective ecological strategies under the Natura 2000 network.