Considering the increasing incidence of hyperuricemia and oxidative stress-related diseases, quantification of uric acid has become essential. Therefore, the evolution on sensing devices being favorable, these questions are more often addressed to the field of medical researchers. As for many metabolites, (bio)sensors provide a reliable method for screening and evaluation of uric acid status. Due to the numerous categories of (bio)sensors available, choosing the appropriate one is a challenge. This study reviews the scientific information concerning the most suitable (bio)sensors for quantification of uric acid, presenting a list of sensors from the last decade, categorized by configurations and materials. In addition, this review includes a comparison of sensors according to their interference behavior and sensitivity, offering an objective perspective for identifying devices that are suitable for clinical applications.

Introduction: Diagnosis of diabetes mainly involves laboratory tests, which implies a high accuracy in accordance with good laboratory practices. There is a wide range of tests that shows valuable information about the patient’s glycemic curve, nutrition, insulin resistance, metabolic products, but also about the lipid status of patients. Objective: The present paper aims to highlight the importance of laboratory tests in non-insulin dependent (type II) Diabetes mellitus, but also to determine the correlations between these parameters (glycated hemoglobin, blood sugar, triglycerides, total cholesterol, LDL and HDL cholesterol, lipids) byexploring a clinical case. Discussions: For most correlations, were obtained positive values, grater than 0.5 (direct correlations the value of one parameter decreases in time and manner with another). Following the analysis of thelaboratory parameters, resulted the direct relationship between the persistence of high values of glycated hemoglobin, blood sugar and LDL-cholesterol and, consequently, the treatment schedule was modified. Conclusions: From the perspective of the mentioned aspects, the study demonstrated that an extended approach in the management of diabetes mellitus is necessary, with an emphasis on personalized medicine, because the patients stand out by particularities towards to each other. The paper is also a useful teaching toolin exposing the pathology and medical approach of patients with diabetes. Rezumat Introducere: Diagnosticul diabetului presupune în principal teste de laborator, ceea ce implică ocalitate înaltă a acestora în conformitate cu bunele practici de laborator. Există o paletă largă de teste care ne conferă informații prețioase despre curba glicemică a pacientului, starea de nutriție, rezistența la insulină, produșii de metabolizare, dar și despre statusul lipidic al pacientului. Scop/Obiectiv: Lucrarea de față are ca scop evidențierea importanței analizelor de laborator în diabetul zaharat non-insulino-necesitant (tip II), dar și determinarea corelațiilor între acești parametrii (hemoglobină glicată, glicemie, trigliceride, colesterol total, LDL și HDL colesterol, lipide) prin expunerea unui caz clinic. Discuții: Pentru majoritatea corelațiilor s-au obținut valori pozitive și mai mari de 0,5 (corelații directe– valoarea unui parametru crește/scade în același timp și mod cu a altuia). In urma analizei parametrilor de laborator, se remarca raportul direct între persistența valorilor înalte ale glicemiei à jeun, a HbA1c, și a LDL colesterolului, în urma cărora schema de tratament a fost adaptată. Concluzii: Din perspectiva aspectelor menționate, studiul a demonstrat că este necesară o abordare extinsă în managementul diabetului zaharat, cu accent pe medicina personalizată, deoarece bolnavii se remarcă prin particularități unul față de celălalt. De asemenea, lucrarea este și un instrument didactic util în expunerea patologiei și abordării medicale a pacienților cu diabet zaharat.

Uric acid (UA), a key purine metabolite associated with metabolic, cardiovascular, and renal disorders, has been extensively investigated using electrochemical sensors. Increasing efforts now focus on translating these technologies into commercial point-of-care (POC) platforms for rapid, decentralized detection. Commercial screen-printed electrodes (SPEs) are widely employed as substrates for such platforms, typically after surface modification with nanomaterials or recognition elements; however, their inherent, unmodified analytical capabilities remain largely uncharacterized. This gap is significant, as the baseline performance of the underlying electrode ultimately constrains or enables the benefits of any subsequent modification. Here, we systematically compare two commercially available SPEs, DRP-110 and DRP-150, for UA detection using differential pulse voltammetry under standardized conditions. Both electrodes exhibited two distinct UA oxidation peaks. The first peak gave linear calibration over 0.02–0.5 µM (R² = 0.9863 DRP-110, 0.9928 DRP-150), with validated LOD/LOQ of 0.076/0.230 µM (DRP-110) and 0.055/0.166 µM (DRP-150); the second peak extended the linear working range to 1–1000 µM (DRP-110, R² = 0.9833) and 1–2000 µM (DRP-150, R² = 0.9928), with LOD/LOQ of 3.37/10.20 µM and 2.23/6.77 µM, respectively, derived from its low-concentration segment. DRP-150 demonstrated superior sensitivity at both peaks. However, both electrodes showed low selectivity toward ascorbic acid. Spike recovery testing in modified artificial urine gave recoveries of 68.0–98.49%, supporting preliminary feasibility in a defined urine-like matrix.

Introduction: Diabetes is a group of metabolic disorders characterized by high blood sugar levels. The etiology is represented by a complex interaction between genetic and environmental factors. Metabolic disorders contribute to the pathogenesis of insulin resistance and of diabetes mellitus development. The insulin`s action in adipocytes is associated with an increase of lipolysis and concentration of free fatty acids. Stress plays a significant role in diabetes`s etiology and affects the disease`s evolution (debut, progression, and chronicity) through behavior changes. An analysis was performed based on smoker status and includes other information about patients' comorbidities. The study is descriptive and retrospective, analyzing 47 patients based on inclusion criteria (patients with type 2 diabetes, people with determinations of lipid profile and blood glucose, females and males, patients with/without BMI values, patients with/without other existing pathologies, patients with/without hereditary antecedents. Objective. This paper aims to highlight the lipid panel changes in diabetes mellitus, in order to understand the challenges in disease management, challenges represented by the particularities of each. Discussions: Stress has a negative impact on disease`s evolution in terms of behavior it generates (treatment disruption/diet, incorrect monitoring treatment). Smoking is another factor that has the ability to influence the blood sugar level and lipid panel through the mechanisms favored by it. Conclusions: Stress has been shown to be associated with a higher risk of diabetes and dyslipidemia. It is hard to quantify the stress level and it is also hard to determine its role in diabetes` etiology. The disease itself could be a source of stress due to the complex management it requires-especially in terms of treatment. Rezumat Introducere: Diabetul zaharat (DZ) reprezintă un grup de boli metabolice cu o caracteristică definitoriehiperglicemia. Tipologia acestuia are drept etiologie o interacțiune complexă între factorii genetici și cei de mediu. Tulburările metabolice la persoanele obeze contribuie la patogeneza rezistenței la insulină și la dezvoltarea DZ tip 2. Acțiunea insulinei în adipocite este asociată cu creșterea lipolizei și concentrației acizilor grași liberi care conduc la depunerea de grăsimi în ficat și în mușchii scheletici. Stresul are un rol semnificativ în etiologia DZ și afectează evoluția bolii (debut, progresie și cronicizare) prin modificările de comportament. O analiză a fost realizată în funcție de statusul de fumător și cuprinde și alte informații despre comorbiditățile bolnavilor. Studiul realizat este de tip descriptiv și retrospectiv, fiind analizați 47 de pacienți pe baza criteriilor de includere (pacienți cu DZ tip 2, persoane cu determinări ale profilului lipidic și glicemiei, persoane de gen feminin și masculin, pacienții cu/ fără valori ale IMC, pacienții cu/ fără alte patologii existente, pacienții cu/ fără antecedente heredocolaterale. Scop/Obiectiv: Lucrarea își propune să evidențieze modificările profilului lipic la pacienții cu DZ, cu scopul de a înțelege provocările în managementul bolii, provocări reprezentate de particularitățile fiecăruia. Discuții: Stresul are un impact negativ asupra evoluției bolii prin prisma comportamentului pe care îl determină (necomplianța la tratament/regim alimentar, monitorizarea insuficientă/incorectă a tratamentului). Un alt factor care are capacitatea de a influența atât profilul lipidic cât și cel glicemic este fumatul prin mecanismele fiziopatologice favorizate de acesta. Concluzii: S-a observat că stresul este asociat cu un risc crescut al apariției diabetului zaharat și al dislipidemiilor, în special la femei. Este dificil să se cuantifice nivelul de stres și să se afirme cu exactitate rolul său în etiologia diabetului, și de multe ori însuși boala constituie o sursă de stres prin managementul complex pe care îl necesită – mai ales din punct de vedere terapeutic.