The present paper aims to open the discussion on the adoption of a simplified, flexible, and harmonized strategic framework for city development in Romania. Besides a development strategy associated with general urban planning, multiple strategies are elaborated in accordance with the requirements of the financing authorities and the specific spatial planning legislation. These strategies were developed at different times by different institutions and aim to substantiate the directions and priorities of development and attract funding for various programs. In this study, we performed a thorough analysis in eight municipalities and concluded that such strategies cannot be effective, as they are not always coordinated and often lack consistency and complementarity with other strategic and operational plans and programs at the local level. Based on an international literature review including the recommendations of the Harmonization for Sustainable Energy, Climate Action Plans, and Sustainable Urban Mobility Plans developed by the EU financed project “Sustainable Integrated Multi-sector Planning” (SIMPLA), we propose a unification of the various strategies in a single harmonized, flexible strategic structure for the city. This harmonized structure includes specific components related to resilience in case of disasters and financing sources for all proposed projects.

This paper presents a structured, expert-informed framework for inclusive waste management in marginalized urban areas (MUAs), addressing critical challenges at the intersection of environmental governance, infrastructure inequality, and social exclusion. The framework was developed through extensive consultations with 37 international experts and tested through a deployment plan piloted in Reșița, Romania. The framework is adaptable to site-specific realities and is intended to evolve annually based on monitoring and feedback. With a strong focus on community engagement, institutional coordination, and policy alignment, the framework lays out an incremental implementation path. The Reșița pilot demonstrates how targeted, participatory actions—ranging from stakeholder mobilization and tailored education to infrastructure enhancements and policy reforms—can drive sustainable improvements in waste management and civic inclusion. This study contributes to the literature on environmental justice and urban sustainability by providing a dynamic, scalable model that can be customized to diverse socio-spatial contexts.

, pornește de la ipoteza că între personalitatea masochistă, procrastinare și iertarea de sine există o relație de interdependentă. Rezultatele au arătat că persoanele cu o stabilitate emoțională scăzută au o tendință mai mare de a procrastina. Această descoperire susține interpretarea psihanalitică potrivit căreia masochistul moral este predispus la procrastinare. Analiza a confirmat și relația dintre niveluri reduse de iertare și procrastinare, introducând totodată stabilitatea emoțională ca fiind opusă nevrotismului. Studiul analizează mai mulți factori care contribuie la procrastinare academică, inclusiv teama de eșec, aversiunea față de sarcină și dificultăți în luarea deciziilor. Rezultatele sugerează că teama de eșec poate fi interpretată ca o teamă de succes, în conformitate 1 Emanuel Răuță este psihoterapeut psihanalitic afiliat INSIGHT- Asociația pentru promovarea psihanalizei teoretice si clinice. Email: rautaemanuel@gmail.com 2 Studiul de față a fost derulat în 2023 prin utilizarea Scalei Procrastinării Academice (Solomon, Rothblum, 1984) în corelare cu anumiti factori din inventarul de personalitate Big Five Revista de psihanaliză relațională Nr. 3 | 2024, București 52 | Emanuel Răuță cu teoria psihanalitică. Masochismul moral, caracterizat printr-o tendință de auto-pedepsire, ar putea fi o cauză subiacentă pentru procrastinare, în special în cazul persoanelor cu o stabilitate emoțională redusă și o capacitate scăzută de a se ierta. Aceste concluzii sunt în concordanță cu alte cercetări care sugerează că indivizii masochiști tind să trăiască într-o stare de dependență față de cei care îi maltratează.