Ruxandra Păduraru

Ruxandra Păduraru

Auto-generated profile, based on publicly available information

Ruxandra Păduraru

University of Bucharest

Research Focus & Metrics

Academic Career Length

4Years (2023-Present)

(Calculated once Scilit publication data is synced: current year − year of first publication + 1)

Representative Publications

View All Publications
12 June 2025 in Environment and Planning E: Nature and Space
Verified
Journal Article
Open access
CCCălin Cotoi
Călin Cotoi
AIAlexandru Iorga
Alexandru Iorga
RPRuxandra Păduraru
Ruxandra Păduraru
AGAndreea Ivașcu Georgescu
Andreea Ivașcu Georgescu
A postsocialist, neoliberal space of reform and innovation, of projects and plans for change, the Dâmbovița River is also a space of unbridgeable material and discursive-rhetorical fractures. The river emerges as the socialist anti-natural background for the new prospects of a capitalist re-naturalized entity: its ‘deadness’ necessary for the projected ‘liveliness’ of the future river. To understand the river as multiple we look at how it creates complex and uneven mediations between space and nature, and how environmental, political and economic transformations are intertwined with the river's history. By following the Dâmbovița—historically, theoretically and ethnographically—as it flows through Bucharest, we (re)discover it not just as a multi-layered entity, but also the ways in which it has been framed and shaped materially and semiotically.

1 January 2025
Verified
Book Chapter
Closed access
UBUniversitatea Bucuresti
Universitatea Bucuresti
RPRuxandra Păduraru
Ruxandra Păduraru

12 February 2023
Verified
Journal Article
Closed access
UBUniversity of Bucharest
University of Bucharest
RPRuxandra Păduraru
Ruxandra Păduraru
Sensibilitatea la anumite mirosuri reprezintă, în fapt, doar o mască a privilegiului. Semnificația unui anumit miros nu este descoperită prin diferențierea de celelalte mirosuri (nu există forme/ mijloace independente pentru a codifica aceste distincții), ci prin diferențierea contextelor în care un miros particular are o anumită valoare. „Socialul” mirosului este învățat prin discursurile hegemonice dintr-un anumit spațiu și dintr-un anumit calup istoric – învățăm ce mirosuri sunt plăcute și ce mirosuri stigmatizate încă de când suntem copii. Mirosul devine, astfel, indiciu al poziționării în ierarhia socială. Mirosurile relaționează (și separă) indivizii imediat, fără formele generalizate și convenționale ale conștiinței, moralității, esteticii. Nu este un act conștient în totalitate, un miros ne repugnă iar judecata de valoare are loc imediat. Ce se întâmplă, însă, dacă încercăm să trecem prin filtrul rațiunii motivele pentru care anumite esențe olfactive sunt considerate la nivel social ca fiind plăcute sau ca potențial pericol? Ideea noastră de murdărie este compusă din două lucruri, respectul pentru convenții și grija pentru igienă (Douglas, 1966). În prima parte a acestui text, discut succint despre rolul reclamelor în crearea unei dependențe de produsele cosmetice pentru salvarea de propriile mirosuri și pentru reușita pe scena socială, iar în partea a doua problematizez modul în care politicile de igienă publică justifică măsuri de segregare și discriminare.