Articolul prezintă rezultatele prospectării nivelului de cunoaștere privind habitatul bazinului râului Cogâlnic și siturile arheologice în momentul demarării unui proiect interdisciplinar privind cercetarea și valorificarea științifică a patrimoniului arheologic din epoca fierului din bazinul râului Cogâlnic de pe teritoriul Republicii Moldova. În legătură directă cu modul de viață a comunităților umane din această epocă sunt prezentate aspecte istorico-geografice, geologice, relieful, clima, vegetația, lumea animală și solul microregiunii cercetate, după care urmează un repertoriu al siturilor arheologice corespondente cronolo-gic și geografic temei studiate, însoțit de un istoric al studierii lor cu identificarea principalelor etape și a cercetătorilor implicați.

In the autumn of 2024, on the plateau between the villages of Ordășei and Prodănești, a treasure consisting of 36 items – most of them made of silver, along with several bronze objects and two ceramic fragments – was discovered. The pieces were found scattered over an area of approximately 15×15 m, as a result of agricultural activity, near a Bronze Age barrow. The treasure includes jewelry and clothing accessories: filigree earrings with multifaceted settings, a multipartite earring with pendants, a truncated-conical pendant, an “S”-shaped belt clasp, numerous globular buttons of two types (small and large, some with a rattling core), as well as a fragment of a bronze ring. XRF analyses revealed the technological diversity of the items, most of them being made of silver with varying proportions of copper and tin, while two pieces belong to copper‑based alloys. Comparison with similar treasures from the Republic of Moldova and the Carpathian–Dniester region allowed the assemblage to be dated to the last decades of the 16th century through the end of the 17th century, most likely to its first half. The luxurious character of some pieces, as well as the presence of a rare belt clasp, suggests that the treasure belonged to a person of high social status. The study highlights the importance of medieval hoards for reconstructing the social, economic, and cultural contexts of the period.

The archaeological rescue investigations carried out in the years 2013-2016 within the limits of the Lipoveni II-La Nisipărie site allowed the identification of several cultural-chronological horizons: the Usatovo group from the late Eneolithic period (IV mil. BC), the Chişinău-Corlăteni culture from the early period of the Iron Age (XII-X centuries BC), the Thracian-Getic culture of the VI-III century BC, the Sântana de Mureş-Černjachov culture from the Gothic migration period (III-IV centuries AD) and remains of habitation from the medieval times (VIII-IX, XIII and XVI-XVIII centuries). The most intense habitation in the researched area corresponds to the archaeological cultures of the early and late Iron Age and the Sântana de Mureş-Černjachov cultural complex from the Gothic migration period (III-IV centuries BC).

Grație unui proiect susținut de Physics Advisory Committee al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”, au fost analizate cinci probe prelevate din gropi cu material arheologic bogat (Gr. 76, 78, 93, 99 și 116). Selecția probelor a fost determinată de prezența, în umplutura acestora, a unor piese de inventar și fragmente ceramice atribuite tradițional primei epoci a fierului (PEF). În eșantionul analizat a fost inclusă și o probă din groapa Gr. 93, în a cărei umplutură au fost recuperate o piesă de inventar și fragmente ceramice din PEF, alături de mai multe bucăți de vase cu o posibilă atribuire cronologică mai largă, până în sec. IV a.Chr. Ultimele două gropi (Gr. 99 și 116) se remarcau prin caracterul lor aparte, care sugerează posibila existență a unor practici cu caracter ritualic. În urma analizei radiocarbon, probele din Gr. 76, 78, 99 și 116 au fost datate, cu o probabilitate cuprinsă între 94,7% și 95,4%, în intervalul 1265–804 cal BC, ceea ce corespunde, în linii mari, datării arheologice propuse – respectiv sec. XII–X a.Chr. Rezultatul probei din Gr. 93 indică, cu o probabilitate de 80,1%, intervalul 564–394 cal BC, și cu 10,7%, intervalul 746–689 cal BC. Aceste date confirmă cronologia sugerată de anumite categorii de artefacte, în special vârfuri de săgeată din bronz (piramidale sau cu trei aripioare) și fragmente de amfore de Chios, datate în al treilea sfert al sec. V a.Chr. Datarea mai târzie susține rezervele privind atribuirile cultural-cronologice ale unor complexe cu ceramică ce poate fi încadrată atât în prima epocă a fierului, cât și în a doua epocă a fierului, chiar și în prezența unor piese de inventar cu datare sigură în faze mai timpurii.