Articolul prezintă un mormânt de incinerație în urnă descoperit recent (2023), în timpul unui diagnostic arheologic, lângă satul Podu Rizii (com. Sălcioara, jud. Dâmbovița). Întrucât secțiunile de sondaj nu au evidențiat și alte morminte, se consideră că mormântul poate fi unul izolat. Analiza antropologică a oaselor calcinate arată că defunctul a fost un individ adult tânăr, probabil bărbat. Pa baza inventarului funerar (vârfuri de săgeți din fier, inele de buclă din bronz, fragment din psalia unei zăbale din fier) și a datării radiocarbon (au fost obținute două date 14C, prezentate detaliat), mormântul se datează în secolul al VI-lea a.Chr. Ritul funerar, ceramica și piesele de inventar funerar sunt elemente ce indică apartenența sa la grupul arheologic Ferigile. Apariția acestui mormânt în zona de câmpie, de la sud de Târgoviște, contribuie semnificativ la mobilarea periferiei sudice a grupului Ferigile.

This paper presents the results of archaeometric research on the white and red materials used to decorate some ceramic vessels belonging to the Boian culture, the Vidra and Spanţov phases from the 5th millennium BC, discovered at Hârşova-Tell, on the right bank of the Danube, Romania. Digital microscopy, wavelength-dispersive X-ray fluorescence spectroscopy, X-ray diffraction, and Fourier transform infrared spectroscopy were used to identify the morphology, the crystalline phases, chemical formula, and percentage content of each crystalline phase in the white decoration materials and what type of pigment was used to prepare the red paint. The results obtained reveal that the white decorating material in the pottery is mostly made of calcite. It was added after the pottery was fired. Sometimes, powders from burnt bones were also used. The red pigment is hematite. The work contributes to the completion of a puzzle related to the artistic vision of the members of the Boian communities in decorating ceramics with culture-specific motifs, preserving the pattern, and adapting to the local natural resources.

În perioada dintre 2007 și 2013 au fost efectuate campanii anuale de săpătură în situl arheologic de la Iepurești, unde a fost deschisă o suprafață de 85 mp, la periferia nordică a așezării. În această așezare au fost evidențiate niveluri de locuire și structuri de tip gropi atribuite culturii Glina și niveluri de locuire, gropi și locuințe ce pot fi atribuite culturii Gumelnița. În acest articol sunt analizate 14 artefacte, reprezentând întregul lot de figurine antropomorfe gumelnițene descoperit în sit. Cu toate că acest lot este puțin numeros și este foarte fragmentar, observațiile realizate asupra modului de fabricare, morfologiei, tehnicilor și motivelor decorative sunt foarte interesante și completează o imagine, și ea fragmentară, asupra unei categorii de obiecte de lut puțin cunoscute, datorită săpăturilor reduse ca număr în niveluri atribuite fazei A1 a culturii Gumelnița, așa cum sunt cele din așezarea de la Iepurești. Artefactele vor fi prezentate în contextul descoperirilor similare provenind din niveluri de locuire atribuite fazei incipiente a culturii Gumelnița, dar și într-un context cultural mai larg, al influențelor percepute ca fiind din medii culturale vecine.